Hop cu recesiunea

Cum sta treaba:Ma plimbam linistita prin unirii cautand nimic…dintr un magazin in altul ajung si intru in unul de pantofi . De obicei le ocolesc ..ca sa nu mi fac sange rau,dar de data asta intru …ma indragostesc iremediabil de o pereche de cizme de lac.
Si totul are legatura cu marea recesiune.Incerc de ceva timp sa ma angajez .Prospata absolventa de rei, ma gandesc ca trebuie sa ma axez pe banci.Toate bune si frumoase spun tuturor ca vreau banca .La un moment dat sare iepurele. Ajung la un interviu ,mi se spune ca nu am experienta si ca va trebui sa fac practica neplatita o luna. Sarguincioasa ca na e vb de marea mea cariera , imi dau interesul… stau 9 ore pe zi , ma bag in seama cu mai toti. Mi se spune ca sunt foarte buna si ca ma vor pt agentia respective . La cat am tras sincer nu prea ma mira.Mai aveam 10 zile si gata semnam cu ei.Dar…mereu e cate un dar, apare un radu(ua radu) nepotul varului sotului cuiva tare din centrala. Fara pic de experienta, fara practica radu e angajat in 2 zile…postul meu , visul meu de a lucra in dorobanti la o sucursala foarte mare dispare. Dupa 2 zile de plans constant imi revin , incep din nou sa fiu productiva. Mi se spune ca ma vor intr o sucursala care se va deschide in bucuresti. Sa nu mi fac griji postul meu e asigurat. Teller pf.ok.fix ce mi placea cel mai mult ..poate e mai aproape de casa… ma multumesc cu ce mi se da. Joi am terminat practica ,nu am putut vb cu directoarea era in ns ce sedinta cu aia de la hr in pipera. Vineri seara dupa 8 ore de cautat un laptoiu si un Andrei in arhiva , dupa ore de scanat contracte , dupa asezat sute de extrase , dupa dat carduri si completat n borderouri pt tot felul de idioti, ajung in birourol directoarei plina de speranta.ei si …si imi spune ca a vut loc o sedinta cu o zi inainte si ca au fost anuntati ca cele 8 sucursale care trebuiau deschise in bucuresti isi vor incepe activitatea intr o zi inca nefixata din 2009. Ma mai anunta ca angajarile au fost sistate in toata europa pana cel mai probabil in februarie.
Pa-pa cizmulite dragute ,la revedere pantofiorilor … criza ne a lovit si pe noi. Mai aflu ca munca mea voluntara este bunvenita inca 3 luni . alegerea este a mea. Minunat.
Frumos weekend .plec suparata pe jos o statie de autobuz pana la metrou.incerc sa mi stapanesc lacrimile. Ma certam cu mine ,imi tot spuneam ca nu rezolv nimik daka plang asa. Trebuie sa am capul limpede sa ma gandesc ce si cum voi proceda in contionoare.evident nimik. Am plans pana acasa. Am plans si acasa . am plans si la mama n brate. Si s au terminat si lacrimile.



Dc ?
Pt m a lovit pe mine …fix in moalele capului . acum , facand conexiunea, ma prind de`ce mi am luat 9 la licenta. M am apucat eu sa sustin sus si tare ca euro e stabil. Euro poate.si hop poc. Pika dolarul , pika euro….pika totJ
Idea: ma apucasem eu asta vara sa caut pe net ..ce I cu recesiunea asta …ce atata criza economica …cine s aia fannie mae si freddie mac …… culmea nu am gasit mare lucru . intr o zi ..fericita pe wc stau si mi rasfoiesc revistele mele glosi. plictisita de ataia pantofi caut din nou in biblioteca de la baie si gasesc un fhm(se pare ca si frati’miu agreaza lectura)..dau rasfoiesc .. si gasesc un articol pe cateva foi bune scrise de un nene tare destept si extreme de ironic . Explica foarte bine , pe intelesul tuturor muritorilor ce I cu aceasta mare criza.

Eu zic asa : degeaba am totcitit toate prostioarele,degeaba am incerccat sa fiu informat,degeabate…Criza financiara m a lovit fix in pikioare . vreau nenorocitele alea de cisme si nu am cu ce mi le cumpara. Evident norocul nu m a lasa nici de data asta si se pare ca …voi depasi recesiunea angajata la o multinational si mai bine de atat incaltata :P

sandalute , pantofiori....

Cum sta treaba: Recent a mai fost facut un studiu pe un esantion de 1000 de femei din 10 orase americane, iar la intrebarea “Ce ai alege dintre o partida de sex si o noua achizitie pentru garderoba?”, 60% dintre doamne au ales abstinenta si... hainele.
De asemenea, acestea au afirmat ca ar fi mai grav si mai suparator daca si-ar pierde o pereche de pantofi, decat daca nu ar face sex timp de o luna. Din acelasi studiu rezulta ca femeile poarta anumite haine mai mult decat dureaza o relatie de-alor. Inca un lucru foarte amuzant este ca trei sferturi din femeile chestionate, au recunoscut ca exista dragoste la prima vedere cand vine vorba de un articol vestimentar, si doar jumatate cred ca acest sentiment exista si in cazul barbatilor.

Ideea: Nu exista o idee. Asa suntem noi construite,macar o buna parte , sa lesinam in fata unei perechi de pantofi. Fiind vb intre noi , ce femeie nu ar alege o pereche de pantofi in locul unei partide de sex?

Eu:Cunosc o tipa care prefera 2 perechi geniale de pantofi in schimbul facturii la electricitate !:)

Eu una m am duce mi as cumpara sandalele alea nenorocite de la nine west si dupa as face mult sex incaltata :)

ps. sunt reduceri ...mari , abuzati!

Despre femei si relatii ratate

Cum sta treaba: De ce m-am apucat sa spun asta? Am o prietena (asa facem noi fetele). E cu un tip de o vesnicie... 6 ani! Practic au crescut impreuna. El o cam neglijeaza, ea se tot resemneaza. Acorduri tacite, comunicare 0. Un fel de casnicie!
Parerea mea: divortul este iminent, e doar o chestiune de timp. Au trait atata impreuna incat nu vad de fapt realiatea dura, sau nu vor sa o vada. Niciunul nu mai reprezinta idealul pentru celalalt.

Ideea: Dupa o relatie de lunga durata este greu sa o iei de la capat. Daca esti tanar, iti formezi anumite tabieturi la care trebuie sa renunti brusc! Ai impresia ca totul s-a terminat, faci un capat de lume din orice! Dupa ce stai si recapitulezi de n ori toate fazele urate, epuizat de atatea cosmaruri, incepi sa te invinovatesti pe tine, sa te consideri un ratat, un nimic...
Intr-un final te trezesti un om mai puternic. Nu mai accepti sa ti se dea peste nas sub nici cea mai mica forma. Nu mai ignori nimic, nu mai treci cu vederea. Fara compromisuri! (Devii un egoist).
Problema e ca devii atat de egoist si rautacios incat nu mai poti sa ai o relatie normala. Evident iti tot pui intrebarea, daca, oare mai esti in stare sa ai un iubit. Pana la urma relatiile sunt un cumul de experiente unde mai trebuie sa si renunti, sa te mai lasi si zgariat, iubit, dar la randul tau sa si oferi.

Eu: Am avut o relatie de 4 ani! S-a terminat, nu chiar frumos. Dupa o recuperare dureroasa de vreo 6 luni, intru din nou in campul de lupta. Ce vreau eu nu se poate, ce mi se ofera nu ma satisface... cam nasol!
Amintirile ne omoara, insa timpul le rezolva pe toate :)

P.S. Mare calitate rabdarea asta!

Batalia fotografilor...

Cum sta treaba: Avem si noi un grup, cam destramat ce-i drept. Avem un "solo", mare fotograf. A fost primul personaj din poveste care si-a luat un aparat profi. Canon 350D, ceva de genul!
Dupa au inceput sa rasara ca ciupercile dupa ploaie... incult, baiat bun el asa, si-a luat si el tot un canon... dar 400, si cum nu era suficient un obiectiv suplimentar mare mare (cica si aici marimea conteaza) pentru un ceva total necunoscut de mine (nu prea ma pricep, adica deloc). Mai e Dan care a intrat in hora, ca na, se poarta, iar acum 2 zile... a venit puternic din spate os. Care a intrat in posesia tot a unui canon... dar cel mai tare dintre toti parcaragii nostri (evident cu obiectivul de rigoare)!

Ideea: Eram mici, in fata blocului ieseam cu cele mai bune achizitii in materie de masinute, robotei si papusele; am crescut, ne-am luat portofelele la plimbare si ne mandrim cu jucarii de cateva sute de euro bune, ca na, d-aia muncim!
Pot sa fiu si mai rautacioasa... sa spun ca de fapt facem asta sa dezvoltam arsenalul pe poze de pe haifaivica (felul meu de a romaniza hi5), ca sa vada toooaata lumea cat poate fiecare!
Cred de fapt ca tot ce se intampla, fiecare actiune pe care o facem nu e neaparat pentru noi ca indivizi particulari, cat pentru a ne etala cumva inaintea societatii.
E chestia aia idioata: invidia. Ne place sa ni se spuna ca aratam bine, ca ne imbracam bine, ca avem o masina foarte tare, facem totul pentru aparante! Putini sunt cei care se bucura cu adevarat ca tovarasul de sotron a reusit sa se realizeze, in orice mod.

Eu: Lasand ironia deoparte, grupul meu este special! Baietii astia chiar sunt pasionati de peisaje, lumini, unghiuri. Copii destepti, care nu-si irosesc banii si timpul prin cluburi sau baruri etalandu-si cele mai noi toale. De aia ii iubesc eu (exceptand os). Mai au ei si faze, da' sunt prieteni buni.

da...

Ma tot gandesc la o modalitate de a incepe sa scriu aici!
Cred ca ar fi ceva sa zic de ce l-am facut in primul rand !
Plictiseala! Am un job aiurea ! Stau , zac pe un scaun cu orele ...trebuia cumva sa fac sa treaca orele mai usor !
Cam atatica pt azi!
Trebuie sa fiu cu adevarat revoltata ca sa pot scrie ceva interesant ! Chestie care nu se intampla astazi! Asa ca nu va mai plictisesc !