luluk
joi, 27 octombrie 2011
vineri, 26 august 2011
joi, 25 august 2011
sâmbătă, 20 august 2011
e greu. ma gandeam ca e greu sa fii eu, desi sunt convinsa ca e mult mai greu sa fi oricare altul!
da na, traim!! vietuim! trebuie sa simtim, iar simtitul asta al nostru e cel mai crunt ,dureros ,crancen din cate s au vazut.
ne este frica sa luam decizii , sa fim radicali, sa alegem (pastila rosie sau pastila albastra :P), ajungem sa ne complacem , sa ne multumim cu putin doar pentru ca alternativa ar insemna sa ne recunoastem esecurile deciziilor noastre trecute.
totusi e loc de interpretat.
ma gandeam ...asa: ok si cine ti da tie dreptul sa fii fericit ! exista tot? nu cumva atunci cand ai ceva-ul ajunge sa nu ti mai ajunga! nu e asta definitia egoismului?
in general tot ce am vrut am avut, eiii, si niciodata nu a fost suficient! am vrut pantofii aia, i am avut , am vrut bluza care sa mearga cu pantofii mei, geanta , pantalonii cand le am avut deja nu mi mai placeau pantofii.
viata e seaca pt ca o faci sa fie asa, o vrei aventuroasa, te complici, ca intr un final sa o vrei iar seaca. de ce nu exista o constanta care sa te multumeasca infinit ? undeva intre agonie si extaz , fara prea multe excedente sau dejamagiri. o linie de plutire . sec!!!!! asta e pentru oameni simpli? modesti? da oare nu e mai bine sa fii asa?
e viata asta intr un fel! daca stai efectiv si reflectezi la rece ajungi sa crezi ca e o comedie , parodie, mai degraba , una chiar ieftina , dar amuzanta!
problema noastra e ca refuzam sa traim prezentul! traim in viitor , ne hranim cu sperante , vise. prezentul are o gramada de lucruri superbe pe care refuzam sa le vedem, sa le simtim .oficial militez pentru viata traita azi, acum ,in secunda asta. nu mi e neaparat bine, am avut o discutie cu tata (monolog din partea lui), iubitul mi e plecat la mare, fetele nu sunt, dupa o saptamana de stat 9 ore zilnic la birou vara, aproape falimentara, eram la un pas de depresie.
totusi e o zi frumoasa dintr un weekend de august, am muzica mea, tigarile mele, sucul meu, liniste. clar putea sa fie mai bine, dar e asa si e perfectul meu pt prezentul pe care il traiesc!
fara sa fiu modesta, fara sa fiu simpla, fara sa fiu mediocra, sunt pe linia de plutire pentru ca refuz sa fiu coplesita.
da na, traim!! vietuim! trebuie sa simtim, iar simtitul asta al nostru e cel mai crunt ,dureros ,crancen din cate s au vazut.
ne este frica sa luam decizii , sa fim radicali, sa alegem (pastila rosie sau pastila albastra :P), ajungem sa ne complacem , sa ne multumim cu putin doar pentru ca alternativa ar insemna sa ne recunoastem esecurile deciziilor noastre trecute.
totusi e loc de interpretat.
ma gandeam ...asa: ok si cine ti da tie dreptul sa fii fericit ! exista tot? nu cumva atunci cand ai ceva-ul ajunge sa nu ti mai ajunga! nu e asta definitia egoismului?
in general tot ce am vrut am avut, eiii, si niciodata nu a fost suficient! am vrut pantofii aia, i am avut , am vrut bluza care sa mearga cu pantofii mei, geanta , pantalonii cand le am avut deja nu mi mai placeau pantofii.
viata e seaca pt ca o faci sa fie asa, o vrei aventuroasa, te complici, ca intr un final sa o vrei iar seaca. de ce nu exista o constanta care sa te multumeasca infinit ? undeva intre agonie si extaz , fara prea multe excedente sau dejamagiri. o linie de plutire . sec!!!!! asta e pentru oameni simpli? modesti? da oare nu e mai bine sa fii asa?
e viata asta intr un fel! daca stai efectiv si reflectezi la rece ajungi sa crezi ca e o comedie , parodie, mai degraba , una chiar ieftina , dar amuzanta!
problema noastra e ca refuzam sa traim prezentul! traim in viitor , ne hranim cu sperante , vise. prezentul are o gramada de lucruri superbe pe care refuzam sa le vedem, sa le simtim .oficial militez pentru viata traita azi, acum ,in secunda asta. nu mi e neaparat bine, am avut o discutie cu tata (monolog din partea lui), iubitul mi e plecat la mare, fetele nu sunt, dupa o saptamana de stat 9 ore zilnic la birou vara, aproape falimentara, eram la un pas de depresie.
totusi e o zi frumoasa dintr un weekend de august, am muzica mea, tigarile mele, sucul meu, liniste. clar putea sa fie mai bine, dar e asa si e perfectul meu pt prezentul pe care il traiesc!
fara sa fiu modesta, fara sa fiu simpla, fara sa fiu mediocra, sunt pe linia de plutire pentru ca refuz sa fiu coplesita.
miercuri, 10 august 2011
luni, 16 mai 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)